Cu siguranță ai auzit de principiul „An apple a day keeps the doctor away” ce vizează importanța unei nutriții echilibrate. Care ar fi corespondentul acestuia în cazul râsului în contextul sănătății mentale? Indiferent cum ar suna acest principiu, el trebuie să surprindă beneficiile râsului pentru starea noastră de bine. Numeroase cercetări psihologice au prezentat râsul ca pe o metodă de reducere a stresului, ca pe un semn de sănătate mentală și ca pe o resursă internă în momentele dificile.

După citirea acestor rânduri, s-ar putea să te gândești: „Habar nu are prin ce trec! Ce poate fi amuzant în contextul meu actual?”. Sunt de acord cu tine, uneori oamenii pot trece prin momente grele care nu au nimic amuzant în ele. De exemplu, puține situații pot egala disperarea și neputința resimțită de cei care au fost închiși în lagărele de concentrare naziste în timpul celui de al doilea război mondial. Umanistul Viktor Frankl a fost prizonier în patru lagăre de concentrare, inclusiv Auschwitz. Cu toate acestea, după eliberarea sa a afirmat că umorul în acele situații dificile a fost „una din principalele arme cu ajutorul căreia spiritul uman lupta pentru autoconservare”. Cu alte cuvinte, umorul poate ajuta oamenii să facă față celor mai terifiante momente, deoarece are în el sămânța speranței că o să fie bine până la urmă și că ceea ce se întâmplă în prezent este ceva trecător. Tot Viktor Frankl, în cartea ”Omul în căutarea sensului vieții”, ne povestește cum a învățat un prizonier să utilizeze umorul drept metodă prin care să poată supraviețui atrocităților din lagăr. Ulterior, a convins mai mulți prizonieri să facă același lucru. Ei se adunau într-un grup și fiecare inventa zilnic câte o poveste amuzantă despre ceea ce va face după ce vor fi eliberați. Astfel, au constatat nu numai că râsul era posibil în lagărul de concentrare, dar era și vital pentru supraviețuire. În același timp, Frankl atrage atenția că umorul nu trebuie să fie o metodă prin care să eviți sau să ignori problemele, chiar dacă este tentant să cazi în această capcană.  Umorul care are la bază resemnarea și lipsa acțiunilor menite să contribuie la depășirea situației dificile poate acționa doar ca un analgezic pe termen scurt.

”Hazul de necaz” este o unealtă care te poate ajuta să depășești momentele grele prin faptul că îți oferă o pauză și o perspectivă nouă asupra dificultăților. Cum?  În primul rând te deconectează pentru câteva clipe de la zumzetul problemelor și în al doilea rând, prin oportunitatea creată de deconectare, poți ajunge în poziția de observator al propriilor gânduri și emoții. Orice situație ”complicată” este mult mai ușor de abordat și de rezolvat dacă nu ești una cu emoțiile și gândurile tale. Este diferența dintre ”Sunt furios!” și ”Acum simt furie deoarece…, dar eu sunt mult mai mult decât furia mea”.

Iată câteva sfaturi care te vor ajuta să pui la muncă haioasa/poznașul din tine:

• Nu te lua prea în serios. Ar fi folositor ca atunci când lucrurile devin dificile să poți adopta o atitudine mai relaxată. Cum ar fi dacă ai reduce cu 10% perfecționismul ce te definește și, totodată, ai avea o atitudine mai deschisă față de părerile oamenilor din jurul tău? Un exemplu în acest sens ar fi cuplul format din El și Ea. În cadrul acestui cuplu cineva „suferă” de seriozitate excesivă. El este manager într-o firmă de succes, dar, în ultimul timp, nici un val de promovări nu ”l-a atins”. Ca atare a devenit foarte morocănos și a început să se plângă Ei în mod constant că șefii nu-l respectă și că nu-i este recunoscută munca. Ea a încercat să-l determine să adopte o atitudine mai relaxată vis-a-vis de subiect și să se focuseze și pe alte aspecte ale vieții. Efortul a fost în zadar deoarece orice ar fi spus EA, El se simțea în continuare neapreciat, luat peste picior etc. În tot acest timp, Lui i-a fost greu să conștientizeze că ar putea fi parte a problemei prin simplu fapt că ”ardea” multă energie cu învinovățirea șefilor, pierzând alte oportunități profesionale. Câteva zile petrecute într-un cadru ludic au reușit să-l deconecteze de toată situația de la muncă și i-au adus în prim plan noile oportunități. Deci, nu lua situațiile dificile prea în serios deoarece o reacție emoțională exagerată cu siguranță nu va ajuta, ba dimpotrivă. Plus, nici o problemă din viața nu merită să ne acapareze toată atenția.
• Conștientizează situațiile hazlii și oferă-le spațiu. Da, în lume există multă durere și suferință. Totodată este și un loc al veseliei și al bucuriei de a trăi. Așadar, caută în mod activ ceea ce este amuzant în situațiile din jurul tău. Amintește-ți în permanență să cauți acele lucruri care îți aduc zâmbetul pe buze. Vei găsi ceea ce cauți! Astfel, îți vei crește nivelul de conștientizare a umorului. Odată cu creșterea acestui nivel, vei fi capabil să descoperi aspecte umoristice chiar și în cadrul situațiilor banale. De exemplu, îmi aduc aminte că eram în compania unor prieteni și, pentru că era în jurul prânzului, am oprit la un restaurant să mâncăm. Deși nu erau multe mese ocupate, ospătarul nostru nu era foarte eficient, însă compensa prin remarcile amuzante legate de mâncare și de bucătari. Deși ne-am fi putut focusa pe servirea lentă, ceea ce ne-ar fi crescut tensiunea arterială, am ales să ne relaxăm și să ne bucurăm de spectacolul oferit de diversitatea umană.
• Înconjoară-te de oameni haioși. Care afirmație este corectă: zâmbești pentru că ești fericit sau ești fericit pentru că zâmbești? Dacă te-ai gândit că amândouă sunt adevărate, ai ghicit! Specialiștii în psihologie socială au demonstrat în numeroase rânduri că funcționează din ambele direcții: ceea ce faci influențează modul în care te simți și modul în care te simți influențează ceea ce faci. Deci, dacă treci printr-o perioadă mai tristă, poți încerca să-ți readuci zâmbetul pe buze făcând ceva care altădată te înveselea (sau ceva nou).  Poți zâmbi dacă te vei înconjura cu oameni haioși sau dacă te gândești la lucrurile hazlii din viața ta și, astfel, poți exersa menținerea zâmbetului pe chip. Cu cât ești mai pozitiv în atitudine, cu atât vei fi mai receptiv la situațiile amuzante. Cu alte cuvinte, dacă te comporți conform felului în care vrei să te simți, există mari șanse să-ți creezi singur acel sentiment.
• Încercă noi roluri. Atunci când experimentezi noi roluri în cadrul relațiilor cu cei din jur sau în cadrul propriei tale solitudini, încerci comportamente și atitudini care se pot dovedi a fi provocatoare și amuzante. În acele momente nu te mai iei în serios și îți dai voie să exprimi liber orice nebunie îți trece prin cap. De exemplu, poți invita câțiva prieteni la tine pentru a viziona un film. Doar că acest film nu va avea sonor și nici subtitrare. Fiecare își va alege un personaj și în timp ce filmul rulează veți „completa” dialogurile dintre personaje cu tot ceea ce vă trece prin minte. Cu cât dialogul este mai departe de subiectul filmului cu atât o să fie mai amuzantă improvizația. Alege filme în care raportul dintre acțiune – dialog este unul echilibrat.
• „Colecționează” și împărtășește. Zilnic venim în contact cu situații amuzante (ghidușii făcute de copii) sau cu bancuri și glume descoperite pe internet etc. Din nefericire le uităm înainte să avem ocazia să le împărtășim cu persoanele din jurul nostru. Ideea este să-ți propui în mod conștient (dar să nu se transforme într-o corvoadă) să devii un „colecționar de umor” pe care mai apoi să-l împărtășești. Probabil auzi frecvent această justificare: „Eu nu reușesc să-mi amintesc poantele.” Însă, dacă îți propui acest lucru în mod conștient și dacă practici consecvent memorarea și împărtășirea umorului, cu siguranță vei reuși.

Felul în care te simți într-un moment anume este în mare măsură responsabilitatea ta ca persoană capabilă de autodeterminare. Astfel, în loc să aștepți ca ceva să se schimbe în mediul tău sau în loc să aștepți ca ceilalți să devină mai amuzanți, poate faci tu câțiva pași în acest sens. Nu e ușor, dar nici imposibil. Încearcă! J